Acum ceva vreme, am ajuns la o concluzie: Cunoșterea este lumină.
Cu cât ești mai aproape de lumină, cu atât umbra din spatele tău e mai mare. Făcând o analogie, am putea spune că: cu cât știm mai multe, cu atât mai multe avem de aflat. De aici rezultă faptul că oricât de multe am cunoaște, orizontul vai fi veșnic prea larg pentru cât poate vedea omul. Iar așa cum navigatul pe mare, spre orizont, este mai primejdios decât privitul mării de pe uscat, așa și omul este mai fericit când cunoaște mai puține, decât atunci când se chinuie să afle mai multe!
Și pentru ca nota mea subiectivă să atingă punctul maxim: Cum poți să cunoști mai multe, decât prin capturarea luminii si păstrarea ei pentru o eterninate?.....respectiv prin fotografie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu