Strigăt

     
       Am ajuns să urăsc fiinţa umană din ce în ce mai mult. Ştiu.....e imoral, neortodox şi mă denigrez pe mine ca persoană făcând asta, dar parcă e mai sănătos aşa. Omul a fost creat ca să trăiască în couniune cu semenii săi. Omul nu poate trăi decât intr-o societate spun sociologii, iar când primește o palmă peste un obraz trebuie să îl întoarcă și pe celălalt spun preoții, dar parcă pe zi ce trece mă identific tot mai puțin cu aceste valori.
       Dragă omenire te urăsc din tot sufletul și te iubesc in același timp "cu milă și cu teamă"!
                               Iar apele sunt din ce in ce mai tulburi........

Ești în lumină sau în umbră?

Acum ceva vreme, am ajuns la o concluzie: Cunoșterea este lumină.
Cu cât ești mai aproape de lumină, cu atât umbra din spatele tău e mai mare. Făcând o analogie, am putea spune că: cu cât știm mai multe, cu atât mai multe avem de aflat. De aici rezultă faptul că oricât de multe am cunoaște, orizontul vai fi veșnic prea larg pentru cât poate vedea omul. Iar așa cum navigatul pe mare, spre orizont, este mai primejdios decât privitul mării de pe uscat, așa și omul este mai fericit când cunoaște mai puține, decât atunci când se chinuie să afle mai multe!
Și pentru ca nota mea subiectivă să atingă punctul maxim: Cum poți să cunoști mai multe, decât prin capturarea luminii si păstrarea ei pentru o eterninate?.....respectiv prin fotografie.